@youwish5: #Recuerdos

Jackie
Jackie
Open In TikTok:
Region: US
Monday 28 July 2025 14:17:27 GMT
469
109
8
0

Music

Download

Comments

edwinp69
Edwin palma :
No words😎
2025-07-28 18:18:31
0
jorge81sal
Jorge Alvarez :
🥰🥰🥰
2025-07-30 20:19:10
0
hectorvargas018
Hector Vargas :
🌹🌹🌹
2025-07-30 17:04:11
0
antonioreyes061
antonioreyes061 :
🥰🥰🥰
2025-07-28 20:10:50
0
elaluche
El-Aluche :
💯🔥
2025-07-28 19:07:58
0
joxen1
user674932120314 :
🔥🔥🔥
2025-07-28 18:27:23
0
baltaramos7
Baltazar Ramos :
🌷🌷🌷
2025-07-28 16:06:06
0
juanramirez992
Juan Ramirez :
🥰🥰🥰
2025-07-28 15:05:43
0
To see more videos from user @youwish5, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Era bine în comunism? Să le spună asta cineva și lor, celor din lagărele comuniste, numite case de copii! Căminele de copii din perioada ceaușistă au fost create ca instituții de stat pentru copiii rămași fără părinți sau care nu puteau fi crescuți în familie, într-un context al politicii pronataliste agresive și al sărăciei extreme din România comunistă. Regimul Ceaușescu a adoptat măsuri stricte, precum Decretul 770 din 1966, care interzicea avortul și a dus la un „baby-boom” semnificativ, când mii de copii au fost abandonați, fiind lăsați în maternități sau trimiși în leagăne și cămine pentru îngrijire. În aceste cămine, condițiile de trai erau extrem de dure, cu supraaglomerare, lipsă de personal specializat, igienă precară și abuzuri fizice și psihice frecvente. Copiii erau adesea ținuți în paturi fără să fie ținuți în brațe sau să primească atenție afectivă. Interacțiunea umană era minimală, iar suferința și malnutriția cauzau numeroase boli și decese, în special în rândul copiilor cu dizabilități sau probleme de sănătate. Numărul copiilor instituționalizați era foarte mare: în 1989 aproximativ 100.000 de copii trăiau în orfelinate, iar mortalitatea era uriașă, între aceștia circa 15.000 copii cu dizabilități murind în cămine-spital considerate adevărate „lagăre” de suferință. Mulți copii ajungeau în astfel de instituții din cauza neglijenței familiilor, sărăciei sau ca urmare a incapacității statului de a oferi alternative eficiente. Problemele majore apărute au fost: Abandonul masiv cauzat de politica natalistă și sărăcia care împiedica creșterea copiilor; Condiții inumane de trai în cămine, cu aglomerație, lipsă de hrană adecvată și îngrijire medicală și psihologică insuficientă; Abuzuri fizice și psihice; Lipsa de personal specializat și insuficiența resurselor pentru o dezvoltare normală a copiilor; Lipsa unor politici eficiente de reintegrare familială sau socială a copiilor; Căminele pentru copii reprezentau o soluție autoritară și centralizată, impusă de stat pentru a controla problema copilăriei abandonate, dar în practică au generat un sistem tragic de suferință și moarte pentru mulți dintre cei mici. Pe scurt, crearea acestor cămine a fost determinată de politica pronatalistă și de incapacitatea socială și economică a regimului de a susține o creștere rapidă a populației și a familiilor în dificultate. În realitate, aceste centre au fost locuri de condiții extrem de grele, unde mulți copii au suferit din cauza neglijenței și abuzurilor sistematice. #fyp #viral #foryou
Era bine în comunism? Să le spună asta cineva și lor, celor din lagărele comuniste, numite case de copii! Căminele de copii din perioada ceaușistă au fost create ca instituții de stat pentru copiii rămași fără părinți sau care nu puteau fi crescuți în familie, într-un context al politicii pronataliste agresive și al sărăciei extreme din România comunistă. Regimul Ceaușescu a adoptat măsuri stricte, precum Decretul 770 din 1966, care interzicea avortul și a dus la un „baby-boom” semnificativ, când mii de copii au fost abandonați, fiind lăsați în maternități sau trimiși în leagăne și cămine pentru îngrijire. În aceste cămine, condițiile de trai erau extrem de dure, cu supraaglomerare, lipsă de personal specializat, igienă precară și abuzuri fizice și psihice frecvente. Copiii erau adesea ținuți în paturi fără să fie ținuți în brațe sau să primească atenție afectivă. Interacțiunea umană era minimală, iar suferința și malnutriția cauzau numeroase boli și decese, în special în rândul copiilor cu dizabilități sau probleme de sănătate. Numărul copiilor instituționalizați era foarte mare: în 1989 aproximativ 100.000 de copii trăiau în orfelinate, iar mortalitatea era uriașă, între aceștia circa 15.000 copii cu dizabilități murind în cămine-spital considerate adevărate „lagăre” de suferință. Mulți copii ajungeau în astfel de instituții din cauza neglijenței familiilor, sărăciei sau ca urmare a incapacității statului de a oferi alternative eficiente. Problemele majore apărute au fost: Abandonul masiv cauzat de politica natalistă și sărăcia care împiedica creșterea copiilor; Condiții inumane de trai în cămine, cu aglomerație, lipsă de hrană adecvată și îngrijire medicală și psihologică insuficientă; Abuzuri fizice și psihice; Lipsa de personal specializat și insuficiența resurselor pentru o dezvoltare normală a copiilor; Lipsa unor politici eficiente de reintegrare familială sau socială a copiilor; Căminele pentru copii reprezentau o soluție autoritară și centralizată, impusă de stat pentru a controla problema copilăriei abandonate, dar în practică au generat un sistem tragic de suferință și moarte pentru mulți dintre cei mici. Pe scurt, crearea acestor cămine a fost determinată de politica pronatalistă și de incapacitatea socială și economică a regimului de a susține o creștere rapidă a populației și a familiilor în dificultate. În realitate, aceste centre au fost locuri de condiții extrem de grele, unde mulți copii au suferit din cauza neglijenței și abuzurilor sistematice. #fyp #viral #foryou

About