@2__mgk: #تيوتا_شعار_لايعرف_القانون🔥🖤💪 @ميسي حبيبي

↯ ﮼عاشق لها يلوكس˼✘˹↻¹🍋
↯ ﮼عاشق لها يلوكس˼✘˹↻¹🍋
Open In TikTok:
Region: IQ
Monday 25 August 2025 08:28:54 GMT
782
133
1
8

Music

Download

Comments

lu_m2007
لؤي👑العيساوي :
تشبها الي عدنه😅
2025-08-25 13:32:05
1
To see more videos from user @2__mgk, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

23 august 1939: Lecția uitată. Când nu ai armată, alții îți decid soarta Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop–Molotov. Oficial, era un pact de neagresiune. În realitate, ascundea un protocol secret prin care Europa de Est era împărțită în sfere de influență. Rezultatul a fost devastator: Polonia invadată și sfâșiată, țările baltice șterse de pe hartă, România forțată să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord. Pentru că nu avea forță militară și pentru că era izolată, România a fost tratată ca o monedă de schimb. Aceasta este lecția pe care am uitat-o: fără armată și fără instituții puternice de ordine publică și siguranță națională, un stat devine pradă sigură pentru cei mari. Astăzi, România este în NATO și UE, dar alianțele nu pot suplini o armată motivată și respectată. Nu poți construi securitate națională ignorându-ți militarii, polițiștii, jandarmii sau rezerviștii. O țară care își umilește uniforma se condamnă singură la slăbiciune. Ce trebuie făcut pentru rezerviști? – Actualizarea pensiilor militare prin raportare la soldele de grad și funcție, pentru eliminarea discriminărilor între generații. – Aplicarea aceleiași formule de indexare ca la civili: 100% din rata inflației + 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, așa cum prevede deja legea civilă. – Crearea unui mecanism permanent de consultare între stat și asociațiile de rezerviști, pentru ca politicile de apărare să includă experiența și expertiza acestora. – Recunoașterea oficială a rezerviștilor ca parte integrantă a sistemului de apărare și siguranță națională. Nu este vorba de „pomeni”, ci de drepturi și de strategie. Rezerviștii nu sunt un capitol de cheltuieli, ci o resursă strategică. Fără ei, România nu are continuitate militară, iar armata activă rămâne vulnerabilă. Concluzie: Lecția din 23 august 1939 este că, atunci când nu ai o armată și instituții de siguranță națională puternice, nu îți decizi singur viitorul. Actualizarea pensiilor militare și respectarea rezerviștilor nu sunt doar măsuri sociale, ci politici de securitate. România trebuie să învețe din trecut și să-și respecte uniforma – altfel riscă să fie din nou la masa unde alții împart hărțile.
23 august 1939: Lecția uitată. Când nu ai armată, alții îți decid soarta Pe 23 august 1939, la Moscova, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop–Molotov. Oficial, era un pact de neagresiune. În realitate, ascundea un protocol secret prin care Europa de Est era împărțită în sfere de influență. Rezultatul a fost devastator: Polonia invadată și sfâșiată, țările baltice șterse de pe hartă, România forțată să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord. Pentru că nu avea forță militară și pentru că era izolată, România a fost tratată ca o monedă de schimb. Aceasta este lecția pe care am uitat-o: fără armată și fără instituții puternice de ordine publică și siguranță națională, un stat devine pradă sigură pentru cei mari. Astăzi, România este în NATO și UE, dar alianțele nu pot suplini o armată motivată și respectată. Nu poți construi securitate națională ignorându-ți militarii, polițiștii, jandarmii sau rezerviștii. O țară care își umilește uniforma se condamnă singură la slăbiciune. Ce trebuie făcut pentru rezerviști? – Actualizarea pensiilor militare prin raportare la soldele de grad și funcție, pentru eliminarea discriminărilor între generații. – Aplicarea aceleiași formule de indexare ca la civili: 100% din rata inflației + 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, așa cum prevede deja legea civilă. – Crearea unui mecanism permanent de consultare între stat și asociațiile de rezerviști, pentru ca politicile de apărare să includă experiența și expertiza acestora. – Recunoașterea oficială a rezerviștilor ca parte integrantă a sistemului de apărare și siguranță națională. Nu este vorba de „pomeni”, ci de drepturi și de strategie. Rezerviștii nu sunt un capitol de cheltuieli, ci o resursă strategică. Fără ei, România nu are continuitate militară, iar armata activă rămâne vulnerabilă. Concluzie: Lecția din 23 august 1939 este că, atunci când nu ai o armată și instituții de siguranță națională puternice, nu îți decizi singur viitorul. Actualizarea pensiilor militare și respectarea rezerviștilor nu sunt doar măsuri sociale, ci politici de securitate. România trebuie să învețe din trecut și să-și respecte uniforma – altfel riscă să fie din nou la masa unde alții împart hărțile.

About