@rn_clips7: 🧏🏽‍♂️💭 #ronykbuloso

tropa do kbuloso 😈
tropa do kbuloso 😈
Open In TikTok:
Region: BR
Tuesday 30 September 2025 23:37:48 GMT
434125
39880
145
7009

Music

Download

Comments

pedrohenrique69__
🏅 Pedro Henrique 🏅 :
Pprt
2025-10-01 17:16:54
6
marialuciasantana308gma3
Maria Lúcia Sant ana :
concerteza
2025-10-11 23:39:10
0
josivan.texeira.p
Josivan Texeira pacheco :
vdd
2025-10-09 09:33:15
2
wilian.junior24
Wilian Junior :
eu tô fora❤
2025-10-01 16:15:57
4
carlos_thefutebol
Carlos_thefutebol :
Verdade
2025-10-15 15:12:19
0
kenia.cristina08
🌙 KêniaCristina🦁 :
exatamente
2025-10-01 15:28:24
4
luhsouza6551
lu :
vedade
2025-10-01 17:11:00
4
ronilpereira827
Piruka :
Isso é verdade mano
2025-10-07 05:16:26
2
15rafinhagames
★彡[ᴛᴇᴄ ᴋᴀʙᴜʟᴏᴢᴏ]彡★ :
pura realidade
2025-10-01 18:25:28
5
heloisahelenaborg4
heloisahelenaborg4 :
verdade mesmo
2025-10-01 12:28:38
3
princilasou
Princila :
Falou tudo
2025-10-01 12:16:43
5
carynapymentel
Carina Pimentel :
vdd
2025-10-16 02:12:55
0
rlkbn1
021.mnrBn.7 :
me nota
2025-10-01 00:04:54
4
cidardg8gmail.com
Cidardg :
e verdade tem muita gente assim mesmo
2025-10-09 11:21:23
1
elianebraga250
elianebraga250 :
verdade
2025-10-01 22:04:58
3
annimo5677
anônimo :
E issoooo
2025-10-01 15:28:04
3
kennedejunior
Jk :
e MN sei como e que e.... eu gosto assim
2025-10-01 01:56:19
2
gabriela.cristina442
Gabriela Cristina :
vdd bom dia que nosso bom Deus te abençoe sempre 🙏
2025-10-01 12:43:28
4
dmpu2
DM PU :
nunca vi tanta verdade
2025-10-01 12:55:43
3
rosemeremere311
rose :
verdade mesmo
2025-10-01 15:41:33
4
user280976802
Mary :
e vdd mesmo falou bonito 👏👏👏
2025-10-01 11:18:00
6
bufalom4lukinho
CláuDio_ArtistA :
Vdd❤
2025-10-01 16:59:33
4
bruno.linhares03
bruno linhares :
Libere pra salvar
2025-10-01 15:56:58
3
lk.silva888
LK :
de vdd
2025-10-01 15:44:11
3
To see more videos from user @rn_clips7, please go to the Tikwm homepage.

Other Videos

Timpul trece peste noi, dar și peste lucruri. Își lasă amprenta peste tot. Diferența este că noi, oamenii, putem avea grijă de ele — le putem proteja, le putem prelungi viața, chiar mai mult decât pe a noastră. Ele, în schimb, nu pot avea grijă de noi. Unii oameni au însă un rol aparte: acela de a conserva și de a prelungi viața obiectelor , clădiri, artă, natură, unelte , dincolo de propria lor durată de viață. Prin grijă, restaurare și mentenanță, ei transmit generațiilor viitoare moștenirea materială a lumii în care trăim. Strada 1907 e plină de clădiri vechi. Unele nu mai sunt decât niște urme, altele par gata să cadă la primul cutremur, iar câteva încă sunt locuite. Ieri, trecând pe acolo, am avut o surpriză: la o casă pe care o mai admirasem de multe ori, am văzut doi prieteni trecuți de 60 de ani cum pregăteau geamurile pentru iarnă. Unul ținea scara, iar celălalt, cocoțat cu un șpaclu, răzuia vopseaua scorojită care se desprindea la o simplă atingere. Când i-am văzut, i-am fotografiat instinctiv. Mi-am dat seama imediat ce fac și m-am bucurat. M-am apropiat, i-am salutat și i-am felicitat. Se uitaseră la mine și chicoteau, amuzați că îi pozam. Pe fața mea se citea bucuria , bucuria de a vedea doi oameni, poate doi bunici, care alegeau să-și salveze bucățica de casă cu propriile forțe, fără să o lase în paragină. Știu că este o casă veche și că nu au voie să pună termopan, ci doar lemn. Respectul lor pentru reguli, pentru autentic, și felul în care vorbeau despre casă mi-au stârnit o emoție puternică. M-am simțit mândră că i-am cunoscut. Casa e mare. Vecinul de lângă și-a pus termopan. Ei nu vor. Poate, dacă lemnul va ceda, îl vor înlocui tot cu lemn. De la Primărie nu au primit ajutor de peste 40 de ani, în afară de un strat grăbit de var aruncat peste fațadă. Casa poartă cicatricile vremii,urme care trebuie refăcute de un specialist, dar care vorbesc despre timpul trecut. La insistențele domnului, am intrat în casă. Nu m-a lăsat să mă descalț și m-a primit ca pe o cunoștință veche. Ușile camerelor urmează să fie vopsite, iar iluminatorul din living pare din altă lume , întreținut tot de el. O casă veche, norocoasă, cu inima caldă, încă în picioare și plină de viață. Le-am mulțumit din suflet și am plecat fericită. Le-am spus că i-am fotografiat din spate , au zâmbit și mi-au spus că nu-i nicio problemă. I-am lăsat exact cum i-am găsit: lucrând. Două ore mai târziu, am trecut iar pe acolo. Erau tot acolo, la altă fereastră. Lăsarea serii nu părea să-i deranjeze. Un refuz al soluției rapide, în favoarea celei corecte din punct de vedere istoric. Au ales să păstreze trecutul cu resurse proprii și cu mult suflet, chiar dacă înseamnă muncă grea, făcută de mâini care au trudit deja o viață. O fac în fiecare an. Și, în felul lor, țin timpul pe loc. #moștenireculturală #restaurarecuinimă #clădirivechi #grijășirespect #româniideaur
Timpul trece peste noi, dar și peste lucruri. Își lasă amprenta peste tot. Diferența este că noi, oamenii, putem avea grijă de ele — le putem proteja, le putem prelungi viața, chiar mai mult decât pe a noastră. Ele, în schimb, nu pot avea grijă de noi. Unii oameni au însă un rol aparte: acela de a conserva și de a prelungi viața obiectelor , clădiri, artă, natură, unelte , dincolo de propria lor durată de viață. Prin grijă, restaurare și mentenanță, ei transmit generațiilor viitoare moștenirea materială a lumii în care trăim. Strada 1907 e plină de clădiri vechi. Unele nu mai sunt decât niște urme, altele par gata să cadă la primul cutremur, iar câteva încă sunt locuite. Ieri, trecând pe acolo, am avut o surpriză: la o casă pe care o mai admirasem de multe ori, am văzut doi prieteni trecuți de 60 de ani cum pregăteau geamurile pentru iarnă. Unul ținea scara, iar celălalt, cocoțat cu un șpaclu, răzuia vopseaua scorojită care se desprindea la o simplă atingere. Când i-am văzut, i-am fotografiat instinctiv. Mi-am dat seama imediat ce fac și m-am bucurat. M-am apropiat, i-am salutat și i-am felicitat. Se uitaseră la mine și chicoteau, amuzați că îi pozam. Pe fața mea se citea bucuria , bucuria de a vedea doi oameni, poate doi bunici, care alegeau să-și salveze bucățica de casă cu propriile forțe, fără să o lase în paragină. Știu că este o casă veche și că nu au voie să pună termopan, ci doar lemn. Respectul lor pentru reguli, pentru autentic, și felul în care vorbeau despre casă mi-au stârnit o emoție puternică. M-am simțit mândră că i-am cunoscut. Casa e mare. Vecinul de lângă și-a pus termopan. Ei nu vor. Poate, dacă lemnul va ceda, îl vor înlocui tot cu lemn. De la Primărie nu au primit ajutor de peste 40 de ani, în afară de un strat grăbit de var aruncat peste fațadă. Casa poartă cicatricile vremii,urme care trebuie refăcute de un specialist, dar care vorbesc despre timpul trecut. La insistențele domnului, am intrat în casă. Nu m-a lăsat să mă descalț și m-a primit ca pe o cunoștință veche. Ușile camerelor urmează să fie vopsite, iar iluminatorul din living pare din altă lume , întreținut tot de el. O casă veche, norocoasă, cu inima caldă, încă în picioare și plină de viață. Le-am mulțumit din suflet și am plecat fericită. Le-am spus că i-am fotografiat din spate , au zâmbit și mi-au spus că nu-i nicio problemă. I-am lăsat exact cum i-am găsit: lucrând. Două ore mai târziu, am trecut iar pe acolo. Erau tot acolo, la altă fereastră. Lăsarea serii nu părea să-i deranjeze. Un refuz al soluției rapide, în favoarea celei corecte din punct de vedere istoric. Au ales să păstreze trecutul cu resurse proprii și cu mult suflet, chiar dacă înseamnă muncă grea, făcută de mâini care au trudit deja o viață. O fac în fiecare an. Și, în felul lor, țin timpul pe loc. #moștenireculturală #restaurarecuinimă #clădirivechi #grijășirespect #româniideaur

About